O sărbătoare foarte importantă pentru creştini, Sfintele Paşti ne amintesc şi ne dau ocazia să retrăim: patimile, răstignirea şi Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. Traducerea din cehă în română a numelui sărbătorii este „Noaptea cea Mare”, făcându-se referire la noaptea Învierii Mântuitorului.
Obiceiurile legate de această sărbătoare sunt: creştine, de origine păgână sau preluate de la păgâni şi transformate de creştini.
Pregătirea pentru Sfintele Paşti începe cu şapte săptămâni înainte de Învierea Domnului, perioadă în care creştinii se pregătesc fizic şi sufleteşte, prin post. Această vreme a postului este diferită de la caz la caz, depinde de credinţa în care am fost botezaţi şi în care am crescut.
După participarea la Slujba Învierii, în timpul căreia creştinii vor lua lumină de la lumânarea preotului, aceştia se vor saluta „Hristos a înviat!” iar răspunsul va fi: „Adevărat a înviat!”.Acest
salut se va păstra până la Înălţarea Domnului la cer. Varianta în limba cehă a acestui salut este: „Kristus vstal z mrtvych!”, la care se răspunde „Pravda, vstal z mrtvych!”, folosirea lui însa nu este aşa de răspândiră ca şi în România, îl regăsim mai ales la comunităţile ortodoxe.
Mielul de Paşte este simbolul lui Iisus Hristos, despre care prorocul Isaia spune:„Chinuit a fost, dar S-a supus şi nu şi-a deschis gura Sa; ca un miel spre junghiere s-a adus şi ca o oaie fără de glas înaintea celor ce o tund, aşa nu Şi-a deschis gura Sa.” (Isaia 53, 7).
În Cehia mielul se sacrifică rar, în schimb se păseşte pe masa cehilor sub forma unei prăjituri, cu ochii făcuţi din struguri şi având o rămurică verde în gură. Pe masa tradiţională de Paşte a românilor, carnea de miel este foarte des întâlnită, din ea se prepară drobul, friptura sau ciorba.
Un obicei larg răspândit şi îndragit de către cehi şi români, care în unele locuri se transformă în artă, este vopsitul ouălor. La început acestea se vopseau roşii, simbolizând Velikonoce sau Sfintele Paşti sângele vărsat de Mântuitorul pentru păcatele omenirii.
În trecut, se folosea vopsea obţinută din plante puse la macerat în Duminica Floriilor, acum însă predomină cea gata preparată din magazine. Tehnicile şi materiile folosite pentru încondeiere sunt diferite de la o zonă la alta, deasemenea şi culorile sau motivele folosite.
Aceste ouă vopsite şi decorate vor fi date în dar sau ciocnite. Cei care le ciocnesc vor folosi formulele „Hristos a înviat!” iar răspunsul va fi „Adevărat a înviat!”.
Obiceiurile de origine păgână există atât în Cehia cât şi în România, ele diferă de la o zonă la alta şi sunt în principal legate de sfârşitul iernii şi venirea primăverii, ritualuri de fertilitate şi rodnicia pământului în noul an.
În Cehia în lunea Paştilor se păstrează un obicei păgân vechi, explicat de etnografi ca un ritual al fecundităţii. Băieţii şi bărbaţii tineri umblă în cete la colindat fetele şi femeile.
Acestea sunt lovite cu o nuia împletită, “pomlazka”, se obijnuieşte şi să se cânte colinde de Paşti, în schimb aceştia primesc: ouă, mere sau ceva de băut. În unele zone din Moravia fetele sunt udate cu apă. Un obicei asemănător există şi în România, unde fetele sunt udate cu apă în lunea Paştilor de către feciori iar marţea feciorii sunt udaţi de către fete.
Importanţa spirituală a sărbătorii este umbrită în zilele noastre de spiritul consumismului, pe care îl găsim la tot pasul şi în special în magazinele care au pregătit oferte speciale pentru această sărbătoare.
Oriunde v-aţi afla,vă doresc să coborâţi în adâncul conştinţei şi să vă gândiţi la valoarea acestei sărbători, dezbrăcată de obiceiuri şi cadouri.
Adina TOMA
Comentarii
Trimiteți un comentariu